Una din marile revelații trăite de mine pe parcursul celor 2 ani de formare ca lider montan internațional sub egida SGLM, a fost Tatra Înaltă, Vysoke Tatry pe limba slovacilor. Se întîmpla în luna martie, anul trecut, exact în zilele acestea. În Tatra Înaltă, aşa cum sugerează şi numele, se află cele mai înalte piscuri ale Carpaților şi, în general, cea mai mare concentrare de vîrfuri de peste 2500 metri din întregul lanț carpatic. Deşi nu depășesc decît cu 100 de metri mai mult Carpații de la noi, munții de aici sînt atît de diferiți față de tot restul Carpaților, în ceea ce privește relieful! Aici, ghețarii cuaternari au mușcat puternic din trupul lanțului carpatic, lăsînd în urma lor un relief glaciar complex. Caracterul alpin al Tatrei Înalte m-a lasat perplex. Tatra Înaltă are un aspect care te duce imediat cu gîndul la Alpi. Nu sint la fel ca ei, dar nici cu Carpații pe care-i ştiu eu nu seamănă.
Vreme de 5 zile ne-am tot învîrtit prin cotloanele tărîmului acesta de poveste, cu puzderia lui de vîrfuri stîncoase şi abrupte şi creste ascuțite ca lama de ferăstrău, mărginite de hăuri adînci, căscate deasupra văilor glaciare ce le încing pe la poale. Împreună cu colegii mei aspiranți, am făcut rînd pe rînd, jocuri de rol, fiind cînd simpli turişti, cînd lideri de grup, cînd victime surprinse de avalanșă, cînd salvatori. Aşa am descoperit două văi glaciare superbe, pe care le-am străbătut pînă în căldările glaciare aflate la obîrșia lor: Mala Studena Dolina şi Velka Studena Dolina. Am avut timp să le pătrund secretele, întrucât le-am parcurs şi într-un sens, şi în celălalt. În plus, am observat aceste văi şi de deasupra, în timp ce ne îndreptam spre creierii munților, mai concret spre Baranie Rohy (2526m, unde ne-am oprit la 100 de metri sub vîrf, din motive obiective) şi Slavkovsky Stit (2452 m). De la înălțimea acestor două vîrfuri mi-au aparut în toată splendoarea lor, cîteva dintre cele mai mari piscuri ale Carpaților: Gerlakhovsky, Lomnicky, Pysny, Ladovy şi multe altele ale căror nume sînt mai greu de pronunțat. Acum, acestea nu mai sînt niște simple denumiri şi noțiuni geografice, ci amintiri vii.
Şi am mai descoperit ceva ce îmi arată cît de departe este România în ceea ce priveşte turismul montan, nu față de țări vestice, unde mersul pe munte este o tradiție , ci față de țări mai apropiate oarecum de noi, cum este Slovacia – țară tot fostă comunistă, cu populație slavă, fără tradiții aşa vechi în turism etc. Am avut ocazia să văd trei cabane montane, la una din ele petrecînd 4 nopți (Zamkovskeho ), iar la celelalte două ( Zbojnicka; Teryho ) fiind în trecere şi consumînd cîte ceva în sala de mese. Toate sînt comparabile cu cele din Alpi, ba chiar şi peste acestea la anumite aspecte: curățenie şi ordine exemplare, atît în interior, cît şi la exterior; grupuri sanitare adecvate; lenjerie de pat; lavoar în cameră; interzicerea folosirii animalelor de povară pentru aprovizionarea cabanelor (cabanele sînt aprovizionate de un fel de serpaşi, o meserie care se află la mare cinste printre slovaci). Parcul național declarat aici este respectat, valorizat şi valorificat ca atare. Potecile sînt foarte bine întreținute , unele din ele închise temporar special pentru a da timp naturii să se refacă. Nu ai voie să ieși de pe ele, tăind serpentinele sau făcînd orice alt fel de scurtături. Este şi o poliție montană care te sancționează drastic dacă ești prins încălcînd regulile de vizitare a parcului. Avem ce învăța de la slovaci. Slovacii îşi iubesc parcurile naționale. Şi nu doar declarativ. Se simte asta şi se vede la orice pas. Ani lumină ne despart de ei. Avem de învățat şi de la bulgari. De ce ne încăpățînăm să fim altfel?
Scurt jurnal în imagini:
Ziua 1:
Poprad – Stary Smocovec – Hrebienok – Zamkovskeho hut
Ziua a 2-a:
Tura de pe valea Mala Studena:
Zamkovskeho hut – Teryho hut – Baranie Rohy (puțin mai sus de şaua Baranie) şi retur
Ziua a 3-a:
Mala Studena Dolina
Evaluare eliminatorie la salvarea victimelor din avalanşe + scenarii diverse cu victime multiple din avalanşe + evacuarea victimelor din mediu montan cu mijloace improvizate
Ziua a 4-a:
Tură pe valea Velka Studena
Zamkovskeho hut – Velka Studena Dolina – Zbojnicka hut şi retur
Ziua a 5-a:
Tură pe virful Slavkovsky
Zamkovskeho hut – Hrebienok – Slavkovsky Stit – Hrebienok – Poprad
Foto credit pentru toate imaginile din ziua a 5-a: Cojocari Alexandru
ÎN CREIERII MUNȚILOR 